MISTERELE ISTORIEI

 http://www.magazin.ro/

Mistere scoase la lumina, de sub pam�nt si de sub ape

duminic�, 10 ianuarie 2016

Anul care a trecut a fost marcat de o multime de realizari stiintifice, din cele mai diferite domenii, de la spatiu comic, la Univers, fizica, medicina etc. Dar daca ar fi sa alegem dintre cele mai spectaculoase, atunci ne vom opri la trei... Cel mai mare mister arheologic  Arheologia este un domeniu spectaculos care nu este în fiecare zi pe prima pagina a ziarelor, asa cum sunt imaginile NASA, de pilda. În luna decembrie a anului trecut a facut vâlva o informatie venita de la Autoritatea israeliana a Antichitatilor care aducea la cunostinta faptul ca au fost descoperite la Ierusalim vestigiile unei citadele fortificate, în acest fel fiind „rezolvat unul dintre cele mai mari mistere arheologice”. Conform anuntului, citadela ar fi fost construita în secoluI al II-lea î.Hr., în apropiere de zidurile actuale ale Vechiului oras.  Un mister pe care arheologii încearca de un secol sa-l rezolve în legatura cu localizarea unei citadele construite de Antioh al IV-lea Epifan, un suveran al imperiului seleucid de acum mai bine de 2.000 de ani. „Arheologii credeau ca sectiunea de fortificatii descoperite recent în timpul excavarilor pentru o parcare faceau parte din sistemul de aparare construite în orasul lui David în vremea lui Antioh (215-164 îHr)” se spune în comunicatul amintit. „Dupa mai bine de un secol de cercetari arheologice desfasurate la Ierusalim, au fost enuntate o multime de teorii în legatura cu localizarea acestei citadele. Incertitudinea provenea din lipsa vestigiilor arhitecturale, cele care sa permita descoperirea urmelor prezentei grecesti la Ierusalim”.  Cu toate ca prezenta citadelei fusese mentionata de Flavius Joseph, un istoric evreu care a trait în secolul I d.Hr., in timpul sapaturilor recente au fost descoperite resturile unui turn care trebuie sa fi avut, conform estimarilor specialistilor, cam 20 de metri înaltime. Sapaturile au scos la iveala si o serie de obiecte, bile de plumb, vârfuri de sageata din bronz si o pecete, toate caracteristice domniei lui Antioh. „Toate aceste descoperiri constituie vestigiile unei batalii purtate în acea vreme de Hasmonei  care încercau sa cucereasca citadela lui Antioh” si care le statea ca un os în gât la Ierusalim, mai spune comunicatul Autoritatii.  Antioh al IV-lea, conducatorul imperiului seleucid, o dinastie elenistica, a construit aceasta citadela pentru a controla Ierusalimul si pentru a superviza toate activitatile desfasurate în Templul evreiesc. Citadela a fost distrusa în anul 141 î.Hr. de Hasmonei, o dinastie evreiasca, în urma unei revolte provocate de politica lui Antioh al IV-lea  care a încercat sa elenizeze cu forta Iudeea, interzicând religia iudaica si transformând Templul evreiesc în loc de adorare a zeilor greci. „Aceasta descoperire senzationala ne permite pentru prima oara sa reconstituim planul de construire a orasului din perioada de început a revoltei Macabeilor din anul 167 î.Hr.” se mai spune în comunicatul Autoritatii. Asadar, dupa un secol de cercetari si teorii de circumstanta, în lipsa de probe, un mare mister arheologic a fost rezolvat. Cum arata Confucius  O alta descoperire de o extrem de mare importanta ne duce în Asia, mai exact în China. Dintr-o stire preluata de Agerpres, aflam ca arheologii chinezi au anuntat pe 14 noiembrie anul trecut, descoperirea unui portret al faimosului întelept chinez Confucius (551 î.Hr. – 479 î.Hr.) într-un mormânt cu o vechime de cel putin 2.000 de ani din Jiangxi (sud-estul Chinei). Pentru cine nu stie, Confucius a fost un filozof chinez, nascut în regiunea Lu, care a influentat decisiv gândirea asiatica. Descendent al unei familii princiare, Confucius a ocupat înalte functii oficiale la curtea suveranilor Lu (actuala provincie Shandong).   „Dobândind o mare faima ca învatat si dascal, Confucius organizeaza o scoala la care s-au adunat, potrivit traditiei, 3000 de elevi. Discursurile, reflectiile, aforismele culese de discipolii sai au fost grupate în 20 de sectiuni ale lucrarii „Cugetari” (Lunyu); aceasta este singura dintre cele 5 opere clasice ale confucianismului la care Confucius a colaborat personal. Confucius este prima personalitate a culturii chineze care a pus bazele unei conceptii filozofice sistemice, gândirea lui fiind mai mult o doctrina etico-politica decât un sistem filozofic propriu-zis, interesul practic depasind în preocuparile sale determinarea teoretica”.  Cercetatorii chinezi au reconstruit o placa lacuita rupta, descoperita în camera principala a mormântului, descoperind ca aceasta este compusa din doua portrete, dintre care unul ar apartine celebrului învatat chinez, a precizat postul de televiziune China Xinhua. Mai este nevoie de analize suplimentare necesare pentru a dovedi autenticitatea acestor portrete.   „Caracterele chinezesti contin numele lui Confucius, al tatalui sau, Shu Lianghe, si al unuia dintre discipolii sai preferati, Yan Hui. Aceste nume sunt dovada faptului ca cel putin unul dintre cei doi barbati pictati pe placa este Confucius însusi”, a declarat, pentru Xinhua, Zhang Zhongli, seful adjunct al echipei care a executat sapaturile. Pe placa restaurata, cu dimensiunile de 50-60 centimetri pe 70-80 centimetri, sunt vizibile o serie de detalii, cum ar fi colierele sau vesmintele purtate de cei pictati, a precizat acesta.   „Acesta ar fi primul portret al marelui întelept descoperit pâna acum”, a indicat Xin Lixiang, seful echipei de excavari si unul dintre cei mai importanti specialisti chinezi în dinastiile Qin si Han. Pâna în prezent, cea mai veche reprezentare a lui Confucius se gaseste într-o pictura murala din camera unui mormânt descoperit în judetul Dongping, din provincia Shandong (estul Chinei). Un galion care doarme sub ape  Descoperirea epavelor unor vase celebre face deliciul ziarelor, dar reusitele sunt în general rare, invers proportional cu dorinta cautatorilor de comori. Epavele vaselor celebre sunt tinta vânatorilor de tezaure de sute de ani, speranta îmbogatirii de pe urma descoperirii lazilor cu piese de aur, cu pietre pretioase fiind cea care anima dorinta oricarui aventurier. Sfârsitul anului care a trecut a adus si stirea care a înflacarat sufletele celor care îsi petrec o viata întreaga visului de a descoperi comorile mult visate abandonate în abisul marilor lumii. Iata ca la trei sute de ani dupa ce a disparut în adâncurile apelor caraibiene, epava legendarului galion spaniol San Jose, visul tuturor vânatorilor de comori, a fost descoperita în largul coastelor Columbiei, a anuntat anul trecut presedintele acestei tari, Juan Manuel Santos, conform AFP preluat de Agerpres.   „Aceasta este cea mai importanta comoara descoperita din istoria omenirii”, a declarat plin de încântare Santos, care s-a deplasat special la Cartagena, orasul în largul caruia a fost gasita epava. Galionul s-a scufundat în anul 1708 în urma unei confruntari cu fortele navale britanice în batalia de la Baru, în timpul Razboiului Succesiunii Spaniole (1701-1712). Era principala nava a unei flote care transporta aur si argint din coloniile spaniole din America pâna în Spania, pentru a pune pe tava regelui Filip al V-lea pretioasa captura. Ghinionul a facut ca San Jose sa nu mai ajunga niciodata la destinatie. Tezaurul s-a dus la fund si doar câtiva din cei 600 de membri ai echipajului de pe nava au reusit sa se salveze în momentul naufragiului. Galionul a devenit obsesia vânatorilor de comori de pretutindeni care cauta epava de zeci de ani.  Desi au fost descoperite multe alte epave, miticul San Jose continua sa ramâna ascuns, locatia sa ramânând un mister pentru toata lumea. Asta pâna în noiembrie 2015, când o echipa de cercetatori columbieni si internationali, între care membri ai echipei care a gasit epava Titanicului în 1985, au rezolvat misterul. Ei au studiat vânturile si curentii din Caraibe în 1708, dar si arhivele coloniale spaniole si columbiene, în cautare de indicii. Expertii au confirmat în cele din urma ca San Jose a fost gasit la 27 noiembrie, într-un loc în care nicio sapatura nu retinuse atentia, a declarat presedintele Santos. Culmea este ca alte cinci epave au fost descoperite pe fundul oceanului în timpul acestor explorari. Epava galionului San Jose a fost gasita în apropiere de insulele Corales del Rosario, în largul Cartagenei.  Nava a fost identificata datorita tunurilor sale de bronz unice, pe care erau gravati delfini. În largul coastelor caraibiene ale Columbiei ar exista pâna la o mie de epave dar numai sase dintre ele transportau comori mari, a declarat antropologul Fabian Sanabria, adaugând ca cea mai mare si cea mai râvnita era cea de pe San Jose. „Cantitatea si tipul de material nu lasa nicio îndoiala cu privire la identitatea epavei”, a declarat Ernesto Montenegro, directorul Institutului columbian de Antropologie si Istorie.  Dincolo de bucuria vânatorilor de comori, descoperirea lui San Jose este „un eveniment fara precedent” pentru Columbia, a tinut sa precizeze primarul orasului Cartagena, Dionisio Velez. Acum ramâne ca prada adusa la suprafata sa fie împartita norocosilor gasitori. GEORGE CUSNARENCU

 

< < articolul precedent		articolul urmator > >