Romania Misterioasa
- Solicitați un link
- Alte aplicații
Misterul Diademei de la Gherăseni, Buzău
Diadema de la Gheraseni este una dintre cele mai importante piese descoperite pe teritoriul judetului Buzau, nu atât pentru materialul din care este realizata, bronz acoperit cu o foita subtire de aur decorata cu pietre semipretioase, cât pentru informatiile oferite istoricilor.
Doi localnici din Gheraseni au descoperit mormântul de inhumatie, în timp ce pregateau terenul pentru înfiintarea unor culturi agricole. Se întâmpla în luna aprilie a anului 1965, pe malul drept al râului Calmatui, în punctul Grindul Cremenea, la aproximativ trei kilometri nord-nord-vest de satul Gheraseni.
”Arheologii chemati la fata locului au constatat importanta descoperirii si au recuperat în totalitate piesele depuse în mormânt alaturi de defunct, printre acestea numarându-se o oglinda din bronz, un fragment dintr-o greutate din lut si câteva fragmente provenite de la un vas din lut. De asemenea, pe baza inventarului arheologic au putut stabili si perioada în care avusese loc aceasta înmormântare, momentul fiind plasat în prima parte a secolului al V-lea”, relateaza muzeograful Gabriel Staicut, de la Muzeul Judetean Buzau.
Diadema de la Gheraseni este singura piesa de acest fel descoperita întreaga. Cercetarea arheologica a identificat podoabele de acest tip ca fiind în strânsa legatura cu mediul nomad hunic, alte circa 25 de diademe asemanatoare cu cea de la Gheraseni fiind gasite în complexe funerare raspândite pe un areal geografic întins între Kazakhstan-ul de astazi si Europa Centrala. ”Realizata dintr-un miez de bronz acoperit cu o foita subtire de aur decorata cu pietre semipretioase (almandine) de diverse forme prin tehnica à cabochon, diadema este una tipica pentru asa-numitul stil policrom.
Desi de dimensiuni relativ reduse (19,5 x 4,5 cm), ceea ce atrage atentia privitorului este modul în care a fost ornamentata suprafata vizibila a piesei. Decorata cu 143 de almandine cu forme diferite (dreptunghiulare, triunghiulare, alungite), dispuse în patru siruri paralele si fixate în casete proprii, avea partea centrala marcata prin prezenta unei almandine convexe de dimensiuni mai mari, de forma rotunda si dedesubtul ei un grupaj de patru pietre triunghiulare dispuse în jurul uneia rombice. Marginile diademei erau marcate prin doua, respectiv trei siruri perlate, lucrate prin presare de pe revers. În cele patru colturi si la mijlocul laturii de sus se aflau cinci orificii care, probabil, au folosit la prinderea piesei pe un capison”, se arata în prezentarea obiectului expus la Muzeul Judetean Buzau.
Analiza antropologica efectuata ulterior asupra oaselor din mormântul de la Gheraseni a oferit informatii pretioase despre originea scheletului.”Diadema era pe craniu, aflat acum la Institutul de antroplogie din Bucuresti. Craniul deformat, alungit, poarta înca urmele de vergire de la diadema. Este unul dintre cele mai alungite cranii descoperite, semn ca printesa de aici era foarte însemnata si avea o pozitie deosebita în comunitate”, spune istoricul buzoian Marius Constantinescu.
Marius Constantinescu spune ca scheletul a apartinut unei femei care provenea din rândul hunilor. A murit înainte sa împlineasca vârsta de 25 de ani si, cel mai probabil, se nascuse pe aceste meleaguri. Hunii ajunsesera în zona Buzaului cu mai multe generatii înainte. ”În 375 – 376 d.Hr. hunii trec marea de Azov, printr-o întâmplare fericita pentru ei.
Ajung dincoace de Nistru iar primii întâlniti au fost ostrogotii lui Ermanaric, pe care i-au cucerit. I-au cucerit si pe sarmati, i-au învins si i-au luat în armatele lor apoi i-au întâlnit pe gotii lui Athanaric. Acesta a încercat sa se apere, ridicând un val de pamânt în zona Galati – Braila dar dupa ce s-a trezit ca hunii îl ataca din spate Athanaric s-a retras în muntii localizati de majoritatea cercetatorilor în zona Buzaului”, spune istoricul buzoian.
Potrivit istoricului, valul de nomazi era format din aproximativ 5.000 de razboinici care mai aveau cu ei înca cel putin 20.000 de copii, femei si batrâni. Zeci de ani putea dura sederea grupului într-un loc, perioada în care membrii tribului aveau legaturi cu localnicii. Populatiilor hunice incompatibile cu traiul sedentar le era caracteristica economia de consum, productia de bunuri fiind asigurata exclusiv de localnicii sedentari.
”În acea perioada, la Gheraseni, hunii stateau separat de localnici, care erau dacii romanizati. Mormântul în care s-a gasit diadema este la 100 de metri de vatra veche, la nord, iar cimitirul lor era la vreo 200 de metri mai la vest de asezare. Erau mai multe generatii de huni care ajunsesera în convietuire cu localnicii. Clar, aceasta tânara ale carei ramasite au fost gasite la Gheraseni era o printesa din rândul hunilor, o femeie importanta, si reprezenta populatia dominanta din punct de vedere militar. Nu stim câte persoane aveau astfel de capete, însa banuim ca erau percepute ca o ciudatenie de bastinasi”, spune Marius Constantinescu.
DEFORMAREA CRANIANA SE FACEA PENTRU FRUMUSETE SI STATUT SOCIAL
Descoperirile arheologice si relatarile izvoarelor vremii sustin faptul ca, în rândul populatiei hunice, deformarea artificiala a craniului la femei era considerat un semn de frumusete si distinctie, fiind practicat mai ales în cadrul familiilor de rang înalt. Practic, capul copilului era strâns legat cu o fasa, care era latita treptat, apoi capul era captusit pentru a-l proteja de impactul eventualelor accidente.
”La forma alungita a craniului se ajungea dupa un proces care începea din copilarie si care consta din aplicarea constanta a unor bandaje strâns legate, obiceiul acesta fiind cunoscut mai întâi la populatiile sarmatice si preluat ulterior de catre huni”, sustine muzeograful buzoian Gabriel Staicut.
DEFORMAREA CAPULUI, O PRACTICA RASPANDITA PE TOT GLOBUL
Cea mai veche referinta scrisa despre deformarea craniana artificiala vine de la poetul grec Hesiod, care a trait între 750 si 650 î.Hr. În cartea sa de mitologie „The Catalogues of Women“, Hesiod face referire la un trib din Africa sau din India numit „Makrokephaloi“, care s-ar traduce „capetele mari“.
Peste tot în America, în diferite triburi, parintii legau si modelau capul copiilor, din aceleasi motive: pentru a integra copilul în structura societatii lor. Pentru mayasi, procedura avea si o semnificatie religioasa: „Zeii le-au transmis stramosilor nostri ca o astfel de forma a capului este nobila“, explica Gonzalo Fernandez de Oviedo, un cronicar spaniol.
În cultura mayasa predominau doua stiluri diferite de deformare craniana artificiala. Celor care erau predestinati sau sperau sa detina o functie înalta li se faceau „deformari oblice“, adica un craniu extrem de ascutit. Cu toate acestea, majoritatea populatiei avea o „deformare verticala”, cu o forma rotunjita a craniului, dar aplatizat pe lateral.
Traditia supravietuieste în Polinezia, asa cum o face si tribul Mangbetu din Congo. În Vanuatu, forma alungita a craniului este asociata cu eroii renumiti si cu religia. O persoana din Malekula, o insula din lantul Vanuatu, i-a spus antropologului veteran Kirk Huffman ca deformarea „îsi are originile în credintele spirituale de baza ale poporului nostru. Vedem ca cei cu capete alungite sunt mai frumosi.
De asemenea, acesta este si un semn de întelepciune“. Locuitorii din Vanuatu asociau capetele alungite cu o inteligenta mai mare, cu un statut social superior si cu o mai mare apropiere de lumea spiritelor.
În Borneo, o frunte plata era un indiciu al frumusetii. Cercetarile expertilor arata ca modificarea craniana nu avea niciun impact asupra functiei cognitive. Un document din 2007 publicat în revista „Neurosurgery“ precizeaza ca „nu par sa existe efecte negative asupra indivizilor care au practicat chiar forme foarte severe de deformare craniana intentionata“.
Adevarul.ro
https://romania-misterioasa.eu/misterul-diademei-de-la-gheraseni-buzau/
Descoperiri misterioase în România despre care nu vorbește nimeni
Mai jos va prezentam cateva dintre cele mai mari enigme legate de spatiul romanesc – descoperiri absolut socante si incredibile, insa aproape necunoscute … unele dintre ele chiar recunoscute ca atare de cercetatori si oameni de stiinta de pe mapamond.
De ce nu se vorbeste despre ele asa cum s-ar cuveni? Aici este o cu totul alta problema. Asadar, cine va dori sa creada va crede, cine nu, poate sa ia in seama doar cu titlu informativ aspecte referitoare la unele dintre aceste „minuni”, scrie 2012en.ro.
– Cel mai vechi schelet de humanoid cunoscut la ora actuala a fost gasit in Valcea, supranumit „pescarul de la lacul Getic”, fiind datat la 1 milion de ani.
– O civilizatie straveche, mai veche cu 1000 de ani decat cea sumeriana, este localizata in estul tarii, la Cucuteni.
– Tablitele cu scrierea de la Tartaria (reale si autentificate ca atare) sunt cu 1000 de ani mai vechi decat cele sumeriene.
– Tablitele din Muntii Neamtului, de asemenea, sunt mai vechi decat tablitele sumeriene cu 1000 de ani.
– Descoperirea din Masivul Sureanu, din 1990 – cand s-a gasit un munte ticsit cu filoane de aur pur, de un metru lungime; lucru altfel inexistent pe planeta, caci aurul se gaseste numai in forma de minereu combinat cu alte nemetale, nu si in forma pura desavarsita. Se crede ca dacii cunoasteau taina spirituala a aurului, care este de fapt o lumina condensata.
– O descoperire in Masivul Bucegi, din anul 2003 – 11 august: americanii si romanii patrund sub masivul Bucegi si descopera o asa-zisa sala a proiectiilor cu holograme care au aratat istoria adevarata a Terrei, si de asemenea descopera „amfora cu aur monoatomic”, care duce la o inimaginabila longevitate (o persoana poate trai mii de ani in acelasi corp fizic, daca ar consuma asa ceva in anumite perioade precis stabilite).
– Cel mai vechi cuptor de pe aceasta planeta, pentru topit metale, s-a gasit la Campeni; a fost atestat si varsta evaluata la aproximativ 6000 de ani i.e.n.
– La Sarmizegetusa – alt loc special, conform celor de la BBC – s-ar afla niste artefacte fabuloase sub amplasamentul cetatii (arhiva atlantilor!?).
– Artefactul de sub Masivul Ceahlau. Conform autorului Radu Cinamar, sub Ceahlau s-ar afla un artefact similar celui din Bucegi.
– Padurea Baciu, de langa Cluj-Napoca, este considerata „cea mai paranormala”, de altfel despre ea cunoscandu-se pretutindeni in lume multe detalii socante.
Spuneam ca exista si puncte de vedere legate de astfel de descoperiri uluitoare, care apartin unor oameni de stiinta straini cunoscuti in intreaga lume. Iata doua citate din aprecierile unor personalitati straine din lumea cercetarii istorice, despre neamul romanesc!
– „Civilizatia s-a nascut acolo unde traieste astazi poporul roman… raspandindu-se apoi atat spre Rasarit, cat si spre Apus(…) acum 13-15 mii de ani!” – William Schiller, arheolog american.
– „Carpatii se afla intr-o regiune a lumii unde este situat centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute la ora actuala.” – dr. Daniel Ruzo, arheolog peruan.
Incet, incet, se pare ca totusi cercetatorii istorici mondiali recunosc, multi chiar in mod explicit, ca primele fiinte umane au existat in Transilvania, cum sustine un document aflat in Biblioteca din Viena, despre trecutul fabulos al acestui teritoriu din spatiul numit si carpato-danubiano-pontic.
https://romania-misterioasa.eu/descoperiri-misterioase-in-romania-despre-care-nu-vorbeste-nimeni/
Misterul hrisovului din globul de aur de la Brașov
În turla cea mai înaltă a sfintei biserici Sfantul Nicolae din Schei, la baza crucii mari, stă aşezat un glob de aur. Mulţi ar crede că e doar un obiect de decor, subscris unui stil arhitectonic anume. Dar e mai mult de atât. În acel misterios glob sunt depozitate documente vechi, lăsate spre ştiinţa generaţiilor viitoare. Ca un fel de mesaj pentru urmaşi. Nu ştie nimeni ce conţin exact acele hrisoave, cu toate că, în trei secole, de două ori au fost scoase la lumină. Secretul lor a rămas pecetluit şi se pare că va rămâne aşa multă vreme. Doar la o nouă renovare a bisericii s-ar putea ajunge la manuscrise. Până atunci, globul de aur zăgăzuieşte mai departe cel mai mare mister al Şcheiului.
DESCOPERIT ŞI TĂINUIT DIN NOU
Nu este o legendă, documentul despre care doar câţiva oameni au auzit, există. Preotul Vasile Oltean, directorul Primei Şcoli Româneşti confirmă că globul de aur al celui mai mare turn adăposteşte un manuscris de maximă importanţă pentru Braşov şi pentru tot neamul românesc. Iată cum a ajuns acolo. „Documentul a fost redactat în 1742 de către Radu Tempea, cronicarul care a scris istoria Bisericii Sfântul Nicolae din Şchei. Pe atunci, era doar diacon.
El a aşezat în glob hrisovul împreună cu Dumitru Dascălul, care era de fapt, Dumitru Duma, din familia Dumeştilor, şi de la care ne-au rămas multe scrieri valoroase“, explică Vasile Oltean. În 1887, biserica a fost renovată. Cu acest prilej, muncitorii au ajuns în turn şi, la îndemnul preotului de atunci, au deschis globul. Misteriosul zapis a fost citit şi copiat. A treia oară, când a avut loc o nouă renovare, la 1946, preotul Candid Muşlea a deschis din nou documentul, iar Ioan Emiliu Prodanu a redactat un proces verbal despre ce s-a descoperit. Dar manuscrisul care a înfruntat veacurile a fost aşezat la locul lui, în glob şi, aşa cum spune Vasile Oltean, nimeni nu ştie exact ce conţine.
TEZAURUL ASCUNS DE COMUNIŞTI
„Până în 1965, uşa care duce la turn era zidită. În spatele ei am descoperit un tezaur inegalabil: 6.000 de cărţi vechi, 30.000 de documente, sute de tablouri, toate manuscrisele lui Andrei Şaguna. Aici am găsit şi această dare de seamă din 1946, încadrată la obiecte necatalogate. Am descoperit şi un manuscris vechi din secolul XI, ceea ce ar schimba total istoria noastră. Primul secol francez este secolul XIII, noi existam cu 200 de ani în urma lor. Asta e valabil şi pentru cei care cred că nu eram pe aceste meleaguri“, spune Vasile Oltean.
De ce au fost ferecate aceste vestigii ale istoriei? Pentru că erau legate de biserică, pentru că vorbeau cu năduf de ocupaţia maghiară. Au fost salvate de preoţii de la Biserica Sfântul Nicolae, „comuniştii le-ar fi ars“. Documentul care pomeneşte de hrisovul din globul de aur are 11 pagini şi a fost redactat la 8 septembrie 1887. Dar n-a fost singurul. Căci autorul scrie „Alt înscris mai pe larg am pus noi în turnul cel mare al bisericii“. În afară de procesul verbal semnat de Ioan Emiliu Prodanu, preotul Muşlea a realizat şi traducerea din chirilică a documentului original din turnul cel mare. Dar numai el a ştiut ce a scris în el.
„ORIGINALUL NU L-A VĂZUT NIMENI“
Aşadar, manuscrisul pe care îl face astăzi public Vasile Oltean nu este cel din globul de aur al turlei mari. Dar face referire la el. Este cel mai nou proces verbal despre acel tainic document.
A fost plasat în globul unei turle secundare, în care, după cum se observă, de asemenea există lucruri importante puse la păstrat, la care nu ajunge nimeni. „Acum 20 de ani, am găsit şi traducerea din chirilică de la 1887. Dar nu vă pot îngădui să-l publicaţi încă. Pot să vă spun doar că este un document despre istoria braşovenilor din Şchei. Ca stil şi vocabular, e diferită de varianta din 1946. Originalul nu l-a văzut nimeni“, mărturiseşte păstrătorul tainelor bisericii.
Documentul de acum 60 de ani, relatînd cele întâmplate la deschiderea anterioară a valorosului hrisov, precizează că toate turnurile au fost reparate la 1887, de către „totalitatea creştinilor majoreni“. „Când au luat crucile şi globurile cele vechi jos, au aflat în globul acesta, din care scoateţi Domniile Voastre acestu înscrisu, numai o iconiţă mică pe care se mai puteau citi numai următoarele cuvinte: «Pususau această icono în turlă în anul 1742 sept. 1.»“. Lângă această veche icoană, stă din 1887 încoace şi documentul următor.
PRIMA ISTORIE A ROMÂNILOR
„Cătră iubiţii noştri nepoţi şi strănepoţi“. Aşa şi-au început strămoşii noştri mesajul pe care au vrut să-l aflăm şi care este, de fapt, o istorie a românilor de la 1848 până în 1887. „E o mărturie autentică a veacului XIX. Încă nu se scrisese o istorie globală, ci numai cronici private, de familii sau voievozi. Pornind de la particular la general, manuscrisul poate fi considerat prima încercare de istorie a românilor. Era perioada absolutismului asutro-ungar, dacă preoţii ar fi făcut public acest document, ar fi fost împuşcaţi“, precizează Vasile Oltean. Într-adevăr, cei ce au scris acest mesaj de istorie a Şcheilor a folosit temeni duri la adresa ocupaţiei străine.
„Braşovu-Brasso-Cronstadt-Corona se ţine astăzi de Ardeal sau Transilvania, iară aceasta e unită cu Ungaria. În toată Ungaria dimpreună cu Transilvania sunt aproape 3 milioane de Români“, se spune în document. Contemporani revoluţiei paşoptiste, autorii hrisovului, încep să povestească istoria românilor din acest moment pentru că „Viaţa noastră politică naţională se începe cu deosebire la anul 1848. În acest an al mântuirii popoarelor din întreaga Europă, dându-se impuls din Francia, s-au proclamat drepturile omeneşti: libertate, egalitate şi frăţietate“.
SUB OCUPAŢIA AUSTRO-UNGARĂ
La adunarea din „Câmpul Libertăţii“ de la Blaj, au fost, după spusele cronicarului braşovean, 40.000 de români, printre care şi braşovenii: protopopul Ioan Petricu şi Ioan M. Burbea. După proclamarea libertăţii, „s-a încins un sângeros războiu civil între Unguri şi Români. Ungurii s-au luptat contra Împăratului Austriei, carele era şi regele Ungariei, noi Românii am ţinut cu împăratul. Ne-am luptat vitejeşte.
Revoluţiunea a durat doi ani“. După război, românii au ajuns să fie numiţi printre dregători, au primit unele înlesniri, „am început a ne ridica şcoli, astfel că azi fiecare comună unde se află români îşi are şi şcoala sa românească“. Dar a venit un nou război, în 1866, cu Prusia, când „armatele noastre au fost bătute“. Soarta românilor s-a schimbat. „Ungurii au început să-şi ridice capul.
Din Monarhiei Austriei, s-a făcut Monarhia Austro-Ungaria, cu formă dualistică, adecă Ungurii au căpătat dietă proprie, ministeriu propriu, iar Transilvania au unit-o fără voia Românilor cu Ungaria. Din acest an au început suferinţele pentru noi“. Autorii, care au trăit pe pielea lor acele vremuri, se plângeau că „politiceşte, avem drepturi naţionale pe hârtie, dară în faptă, stăpânitorii, adecă Maghiarii, nu ne lasă să le folosim, fiindcă tendinţa lor este de a maghiariza toate popoarele din ţară“.
„ATUNCI, RUŞII AU CHEMAT PE ROMÂNI ÎNTR-AJUTOR “
Contra asupririi maghiare de atunci, românii se luptau „cu toate armele iertate fără a despera şi iubirea către limbă şi naţiune devine tot mai mare“. Alinare găseau în „biserica noastră greco-orientală de la 1866“. Tot biserica susţinea şi învăţământul şi astfel „şcoalele noastre în întreaga mitropolie stau binişor“.
Mitropolit era Miron Românul, născut în Ungaria, episcop al Aradului era Ioan Meţianu, născut la Zărneşti, iar episcop al Caransebeşului era braşoveanul Ioan Popazu. Documentul mai vorbeşte despre Andrei Baron de Şaguna, numit de români Marele Andrei. „El era de viţă Cuţovlah, adecă Român din Macedonia, astăzi provincie turcească. Şaguna era bărbat mare, înţeleg politic mare, şi avea multă influinţă la curtea Împăratului Francis Iosif I-ul“. Relatînd împrejurările în care s-a desfăşurat Războiul de Independenţă, autorii notează: „Atunci, Ruşii au chemat pe Români într-ajutor fără condiţiune.
Românii au trecut şi ei Dunărea şi au luptat cu atâta vitejie încât i-au admirat nu numai Ruşii şi Turcii, ci întreaga Europă“. În urma acestui război, România s-a declarat regat, sub Carol I de Hohenzollern. Faptele românilor din regat au avut „influenţă bună şi asupra noastră, a Românilor din Ungaria şi Austria“.
UN MESAJ PENTRU BRAŞOVENII ALTOR SECOLE
Scrisoarea care ne este adresată nouă, generaţiilor viitoare, se încheie cu enumerarea „maeştrilor“ care au contribuit la restaurarea Sfântului lăcaş românesc, aproape toţi saşi şi unguri: aurarul Ludwig Goldschmidt, fierarul Gustav Bieltz, tinichigiii Dick şi Gross, zidarul Lazăr Andraş, lemnarul Friedrich Sahnen şi măsarul Vasile Popovici.
„Aşadară s-a putut găsi şi un meseriaş român. Măsarul nostru e cel mai vestit dintre toţi măsarii din Braşov, fără osebire de naţionalitate“. Vă veţi întreba dacă această scrisoare veche de 122 de ani, copiată în caractere latine la 1946, ascunde într-adevăr un mister. Nu. Chiar dacă o citim pentru prima oară, ea este doar o mărturie istorică, plină de detalii preţioase.
Existenţa, autenticitatea şi conţinutul sunt elucidate. Pe când documentul din globul de aur, pomenit în scrisoare, rămâne un subiect tabu. „Mai multe înscrisuri am găsit în globul turnului celui mai înalt. Să ştiţi că toate acestea le-am aşezat în Arhiva Bisericii sub no. 230/1887“. Deci, legendarul hrisov secret, despre care se spune că ar fi fost scrijelit pe foiţă de aur, există.
„E şi acum în glob. Doar la restaurare să ajungem la el. Eu am încercat să mă urc acum câţiva ani, n-am reuşit, mi s-a făcut rău“, mărturiseşte Vasile Oltean. se mai spune că, de fapt, un om de rând nici nu are voie să afle ce scrie în document. Dacă vreodată hrisovul îşi va dezvălui tainele, nu ştim. Până atunci, deşi este la vedere, rămâne păzit cu străşnicie. Nu de forţe armate, sisteme de alarmă sofisticate, blesteme sau capcane. Ci, pur şi simplu de înţelepciunea înaintaşilor noştri care au aşezat misteriosul înscris la o înălţime care rivalizează cu muntele Tâmpa.
Catedrala românilor din Şchei
• Socotită pe bună dreptate catedrala românilor din Ţara Bîrsei, Biserica Sfîntul Nicolae din Şcheii Braşovului îşi are originile în anul 1292, cînd s-a ridicat o cruce de lemn cu şindrilă. În 1495, s-a început construcţia bisericii de piatră, sub Aron Vodă. Se pare că de atunci datează şi globul de aur. A treia construcţie a pornit-o Neagoe Basarab, tot în piatră, cu un plan asemănător precedentei. Cronicile acestui lăcaş de cult încep cu cea a protopopului Vasile (1628) şi Radu Tempea II (1741).
Sub egida bisericii s-a înfiinţat prima şcoala românească la 1495, iar la 1597 a fost ridicată şcoala nouă, de piatră. În 1760, i s-a adăugat un etaj. Începînd cu 1559, limba de predare în această şcoală a fost româna. Aici s-au tipărit primele cărţi de circulaţie în limba română, prin diaconul Coresi, s-a scris prima gramatică românească (Dimitrie Eustatievici -1757) şi s-au tradus primele cărţi populare. Biserica deţine o impresionantă bibliotecă şi o arhivă de hrisoave şi cărţi domneşti, mii de acte, zapise, registre şi scrisori care constituie un tezaur pentru istoria şi cultura neamului românesc.
Monitorul Expres
https://romania-misterioasa.eu/
- Solicitați un link
- Alte aplicații
