Obiecte stranii descoperite pe teritoriul României(Strange objects discovered on the Romanian territory )
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
https://romania-misterioasa.eu/obiecte-stranii-decoperite-pe-teritoriul-romaniei/
Obiecte stranii descoperite pe teritoriul României
O serie de obiecte stranii, descoperite în ultimele decenii pe teritoriul României, au stârnit controverse privind modul în care erau folosite şi originea lor. Printre ele se numără plăcuţele de la Tărtăria, considerate cele mai vechi scrieri din Europa, matriţa antică de la Sarmizegetusa Regia pe care au fost încrustate fiinţe ciudate, brăţările antice de aur.
Matriţa din Sarmizegetusa Regia
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia a fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtuna din Noaptea Sânzienelor. Vechi de circa două milenii, misteriosul obiect antic folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizat din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, care au dat naştere mai multor interpretări. Dintre fiinţele fabuloase ilustrate se remarcă grifonii. Alături de ei sunt înfăţişaţi lei, tigrii, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urşi, mistreţi, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, cai, ţapi, antilope, iepuri. Tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste. Potrivit istoricului Gelu Florea, prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. Matriţa poate fi văzută la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Manuscrisul de la Sibiu
În 1961, Doru Todericiu, un profesor din Bucureşti, a dat peste un manuscris vechi de 450 de pagini, datat din 1570, care prezenta scireri referitoare la rachete, artilerie şi balistică. Descoperirea a fost prezentată în Revista Română de Istorie, în anul 1967, sub titlul de „Manuscrisul Sibiu”, iar potrivit autorului, cea de-a treia parte a volumului conţinea un raport detaliat despre o „suliţă zburătoare”, cu o rază de acţiune considerabilă şi despre lansarea unei rachete, în oraşul Sibiu. Evenimentul s-ar fi petrecut în anul 1555, iar localnicii ar fi asistat uluiţi. Manuscrisul prezintă modul de funcţionare al rachetei cu trei nivele, alimentată cu combustibil şi schiţele acestei invenţiii, descrise de Conrad Haas (1509-1579), un ofiţer de artilerie austriac, şef al Departamentului de Artilerie de la Sibiu, între 1550 şi 1570.
Brăţările dacice din aur masiv
Cele mai valoroase bijuterii antice descoperite în ultimul secol pe teritoriul României sunt 13 brăţări spiralice din aur masiv pe care traficanţii de comori le-au scos la iveală din Sarmizegetusa Regia în perioada anilor 1990 – 2000, alături de alte obiecte valoroase. Comorile au fost traficate pe piaţa neagră a antichităţilor, iar din 2007 autorităţile române au reuşit treptat recuperarea lor. Potrivit anchetatorilor din dosarele comorilor dacice, există alte 11 brăţări spiralice din aur, scoase ilegal din ţară de braconieri, care sunt pe cale de a fi repatriate. „Sunt nişte piese care, fără îndoială, au făcut parte din obiectele aulice, de curte, ale regilor daci”, concluziona istoricul Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie al României, într-un studiu dedicat acestora.
Potrivit arheologului Barbara Deppert Lippitz, care a confirmat autenticitatea tezaurelor dacice, brăţările au fost realizate de meşterii din vremea dacilor într-o manieră rar întâlnită, de ştanţare şi batere la rece şi ar fi fost depuse, probabil ca ofrandă, în imediata apropiere a capitalei Sarmizegetusa Regia. Aurul era sfânt. Aparţinea zeilor şi spiritelor, potrivit specialistei. Comoara lui Decebal Înainte de a muri, regele Decebal ar fi ascuns o parte dintre comorile dacilor în albia râului Sargeţia, identificat potrivit unor istorici, fie cu Streiul, fie cu Apa Grădiştii. Decebal a fost trădat, iar romanii au aflat ascunzătoarea aurului, însă nu au descoperit toate comorile.
În secolul al XVI-lea, câţiva pescari au descoperit, cel mai probabil în apele Streiului, o comoară extrem de valoroasă. „Au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat. Ducându-i acasă şi împărţindu-i pescarii între sine, unii dintre dânşii au mers la Bălgradul Ardealului (n.r. Alba Iulia) şi întrebând pe argintari de cât preţ ar fi acela s-a vestit lucrul”, relata Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor. Comoara din care o mare parte a ajuns în trezoreria statului ar fi fost cea ascunsă de Decebal, în vremea în care Sarmizegetusa Regia s-a aflat sub asediul romanilor.
Oase şi cuiburi de dinozauri
Ţara Haţegului a devenit cunoscută ca tărâmul dinozaurilor pitici, care au trăit cu 70 de milioane de ani în urmă. Aici au fost descoperite numeroase fosile de dinozauri şi cuiburi cu ouă. Primul om care a pus Haţegul pe harta paleontologiei a fost baronul Franz Nopcea. Savantul s-a născut în 1877 la Deva şi a avut în stăpânire mai multe conace şi păduri şi domenii agricole din Ţara Haţegului. Franz Nopcea a fost ultimul descendent al puternicei familii de grofi Nopcea (Noapte), iar pasiunea lui a fost ştiinţa. Franz avea 18 ani, când sora lui îi adusese câteva oase ciudate, pietrificate, descoperite la poalele Retezatului. Le-a luat cu el la Viena pentru a le studia şi în anii care au urmat avea să constate că sunt fosilele unei specii de dinozauri care a trăit în urmă cu milioane de ani în locurile numite acum Ţara Haţegului. Ulterior, primelor descoperiri le-au fost adăugate alte rămăşiţe de dinozauri, activitatea ştiinţifică a baronului însemnând în final publicarea a peste 150 de cercetări pe tema dinozaurilor. De-a lungul timpului cercetările paleontologilor în siturile din Ţara Haţegului au scos la iveală rămăşiţele a zeci de specii de peşti, amfibieni, reptile şi mamifere, precum şi urmele unor cuiburi cu fragmente din ouă de dinozauri, specii care au dispărut în urmă cu circa 65 de milioane de ani.
Kosonii din Sarmizegetusa Regia
Peste 1.000 de kosoni din aur, majoritatea descoperiţi de braconieri în siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, au fost recuperaţi până în prezent de statul român. Numărul celor traficaţi pe piaţa neagră a antichităţilor a fost mult mai mare. Potrivit istoricilor, staterii din aur au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos. Doar în zona Munţilor Orăştiei sunt atestate descoperirile monedelor de aur, despre care nu se cunoaşte dacă au fost folosite în comerţ.„Moneda cu legenda Koson, deosebindu-se prin stilul ei de emisiunile romane şi fiind atestată numai prin descoperiri de pe teritoriul Daciei, trebuie considerată ca o emisiune locală, care ne indică o alianţă a regelui Coson cu Brutus. Emiterea ei începe ca atare în anul 43 î.Hr., extinzându-se asupra unei perioade de relativ scurtă durată, dar neprecizabilă”, scrie Iudita Winkler, autoarea studiului „Consideraţii asupra monedei Koson” (1972) că monedele ar fi fost făurite într-una din cetăţile dacice.
Craniul vechi de peste 30.000 de ani din Cioclovina
În Peştera Cioclovina din judeţul Huendoara, săpată în munte de apele izvorului Ponorici, au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani. Craniul de homo sapiens sapiens a fost descoperit în jurul anului 1911 în timpul exploatărilor de guano, îngrăşământ provenit de la lilieci. Tot aici s-a aflat şi una dintre cele mai mari comori descoperite în secolul XX în România. Un tezaur de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, care conţinea peste 6.000 de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă, faianţă a fost găsit de speologul Traian Orghidan, care a cercetat peştera în anii 1970. Depozitul aparţine grupului numit Cincu Suseni şi datează din Hallstatt. S-au adunat peste 1.000 de mărgele de cihlimbar, circa 500 de mărgele de faianţă, circa 1.500 de mărgele de pastă de sticlă albastră şi două psalii specifice din corn de cerb, potrivit arheologilor. „Nu este exclus ca toate aceste obiecte să fi servit la împodobirea unui harnaşament de paradă”, afirmau autorii volumului „Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994).
Trusele medicale ale dacilor
Vracii dacii practicau medicina, într-o formă empirică, dar erau capabili de intervenţii complexe. În ultimele decenii au fost descoperite obiecte care, potrivit arheologilor, atestă practicarea operaţiilor medicale complexe de către daci. La Sarmizegetusa Regia a fost descoperită în anii 1960 o trusă medicală folosită de vracii daci, care conţinea un bisturiu cu apărătoare de bronz, pensete, o tabletă din tuf vulcanic din silicaţi, care se aşeza pe răni şi ulceraţii ca anti-coagulant şi cicatrizant. În aşezarea de la Piatra Roşie, s-a descoperit un scalpellum din bronz, folosit pentru intervenţii la nivel cutiei craniene. Arheologul Ion Horaţiu Crişan a descoperit în aşezarea de la Poiana o trusă cu instrumente chirugicale. În interiorul acesteia au fost descoperite pensete de bronz, bisturie cu lamă fină şi sonde medicale. „În aşezarea de la Poiana s-a descoperit şi un schelet al cărui craniu a fost trepanat. Trepanaţia a fost reuşită şi bolnava a supravieţuit multă vreme după intervenţie. Este foarte probabil ca vindecătorii geto-daci pe lângă trepanaţii să fie efectuat şi alte intervenţii chirurgicale”, scria Ion Horaţiu Crişan, după descoperire în lucrarea „Spiritualitatea geto-dacilor”.
Tăbliţele de la Tărtăria
Cele trei tăbliţe de lut descoperite în 1961 în situl de la Tărtăria datează de peste 5.000 de ani şi au fost considerate de unii arheologi cele mai vechi artefacte purtătoare de scris din Europa. Tăbliţele de la Tărtăria reprezentau o formă rudimentară de scriere, potrivit arheologului Nicolae Vlassa, cel care a condus cercetările arheologice de la Tărtăria. El afirma că tăbliţele erau mai vechi decât cele inscripţionate asemănător care au fost descoperite în Creta, şi erau considerate ca primele dovezi ale scrierii din Europa, fiind datate între anii 2000 şi 1.800 î. Hr. Observând similitudini între tăbliţele găsite la Tărtăria şi scrierile de pe tăbliţele sumeriene de la Uruk şi Djemdet Nasr, cele din urmă datând de la sfârşitul mileniului al IV-lea şi începutul mileniului al III-lea î.Hr., Nicolae Vlassa a luat în considerare ipoteza conform căreia şi tăbliţele de la Tărtăria ar fi vestigii ale unei scrieri străvechi legate de scrierea sumeriană.
Cimitirul dacic de copii
Săpăturile efectuate de specialişti la începutul anilor 2000 în grădina Castelului Corvinilor şi pe Dealul Sânpetru din vecinătatea aşezării medievale au dus la descoperirea unui cimitirului dacic, cu 30 de depuneri în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, cei mai mulţi fiind copii. Potrivit arheologilor, mormintele datează de aproximativ 2.100 de ani, iar în unele cazuri s-a putut stabili sexul celor înhumaţi, prin metode antropologice: existenţa unor piese tipic feminine, cercei sau mărgele. Necropola prezintă o importanţă ridicată, potrivit arheologului Sorin Tincu, director al Muzeului de Istorie, Arheologie şi Etnografie din Hunedoara, pentru că arată ambele moduri în care dacii îşi înhumau defuncţii: cel ce presupunea incinerarea cadavrelor şi cel al îngropării lor fără a mai fi arse. Tot în vecinătatea Castelului Covinilor au fost descoperite mormintele unor războinici daci. Într-unul dintre morminte se afla o urnă cu cenuşă, îngropată alături de sica (pumnalul dacic) şi lancea defunctului. Istoricii susţin că zona vechii cetăţi dacice la poalele căreia ar fi fost ridicat Castelul Corvinilor a avut un rol strategic.
adevarul.ro
Strange objects discovered on the Romanian territory
A series of strange objects, discovered in the last decades on the Romanian territory, have provoked controversies regarding the way they were used and their origin. Among them are the plaques from Tartar, considered the oldest writings in Europe, the ancient mold from Sarmizegetusa Regia on which strange beings were inlaid, the ancient gold bracelets.
The mold from Sarmizegetusa Regia
The mold from Sarmizegetusa Regia was accidentally discovered, in the summer of 2013, at the root of an old beech tree felled by the storm from the Night of the Sânziens. About two millennia old, the mysterious antique object used to make metal art objects was made of bronze and weighs about eight kilograms and has a hexagonal shape. On it were embedded scenes of battle between animals, real and fabulous, which gave rise to several interpretations. Among the fabulous creatures illustrated are the griffins. Along with them are lions, tigers, leopards, rhinos, hippos, bears, wild boars, wolves, bulls, bison, dogs, deer, horses, goats, antelopes, rabbits. The theme of the scenes represented on the mold, the struggle between animals, is very old and spread over vast cultural spaces. According to the historian Gelu Florea, the presence of the mold in the capital of the Dacian Kingdom is an additional proof of the connection of this cultural space to the artistic and technological flow of very good quality from antiquity. The mold can be seen at the Museum of Dacian and Roman Civilization in Deva.
The Sibiu Manuscript
In 1961, Doru Todericiu, a professor from Bucharest, came across an old 450-page manuscript, dating from 1570, which presented writings on missiles, artillery and ballistics. The discovery was presented in the Romanian Journal of History, in 1967, under the title "Sibiu Manuscript", and according to the author, the third part of the volume contained a detailed report on a "flying spear", with a range considerable and about the launch of a rocket, in the city of Sibiu. The event would have taken place in 1555, and the locals would have been amazed. The manuscript shows the operation of the three-level rocket, fueled and the sketches of this invention, described by Conrad Haas (1509-1579), an Austrian artillery officer, head of the Artillery Department in Sibiu, between 1550 and 1570.
Dacian bracelets made of solid gold
The most valuable ancient jewelry discovered in the last century in Romania are 13 solid gold spiral bracelets that treasure dealers unearthed from Sarmizegetusa Regia during the years 1990 - 2000, along with other valuable objects. The treasures were trafficked on the black market of antiques, and since 2007 the Romanian authorities have gradually managed to recover them. According to investigators in the Dacian treasure files, there are 11 other gold spiral bracelets, illegally removed from the country by poachers, who are about to be repatriated. "There are some pieces that, without a doubt, were part of the court objects, of the court, of the Dacian kings", concluded the historian Ernest Oberländer Târnoveanu, the director of the National Museum of History of Romania, in a study dedicated to them.
According to archaeologist Barbara Deppert Lippitz, who confirmed the authenticity of the Dacian treasures, the bracelets were made by Dacian craftsmen in a rare way, stamped and cold-beaten and were probably deposited as an offering in the immediate vicinity of the capital. Sarmizegetusa Regia. The gold was holy. It belonged to the gods and spirits, according to the specialist. Decebal's treasure Before he died, King Decebalus hid some of the Dacian treasures in the bed of the Sargeţia river, identified according to some historians, either with Streiul or with Apa Grădiştii. Decebalus was betrayed, and the Romans found the hiding place of gold, but did not discover all the treasures.
In the 16th century, several fishermen discovered, most likely in the waters of the Strei, an extremely valuable treasure. "They found even more yellow ones, especially those of Lisimahu, the king of Thrace, with a Greek inscription. As I understood from trustworthy people, at 400,000 yellows and many gold coins (no coins) they found out. Taking them home and sharing the fishermen with each other, some of them went to Bălgradul Ardealului (no. Alba Iulia) and asked the silversmiths how much that would have cost, ”Gheorghe Şincai told Hronica Românilor. The treasure from which a large part ended up in the state treasury would have been the one hidden by Decebalus, at the time when Sarmizegetusa Regia was under Roman siege.
Dinosaur bones and nests
The land of Haţeg became known as the land of dwarf dinosaurs, which lived 70 million years ago. Numerous dinosaur fossils and egg nests have been discovered here. The first man to put Hateg on the map of paleontology was Baron Franz Nopcea. The scientist was born in 1877 in Deva and owned several mansions and forests and agricultural fields in Ţara Haţegului. Franz Nopcea was the last descendant of the powerful family of counts Nopcea (Night), and his passion was science. Franz was 18 years old when his sister brought him some strange, petrified bones, discovered at the foot of Retezat. He took them with him to Vienna to study them, and in the years that followed he found that they were fossils of a species of dinosaur that lived millions of years ago in places now called Hateg Country. Subsequent, Other dinosaur remains were added to the first discoveries, the baron's scientific activity finally meant the publication of over 150 dinosaur researches. Over time, research by paleontologists at sites in Ţara Haţegului has revealed the remains of dozens of species of fish, amphibians, reptiles and mammals, as well as traces of nests with fragments of dinosaur eggs, species that disappeared about 65 million years.
Kosonii from Sarmizegetusa Regia
Over 1,000 gold kosoni, most of them discovered by poachers in the sites of the Dacian fortresses in the Orăştiei Mountains, have been recovered so far by the Romanian state. The number of those trafficked on the black market of antiquities was much higher. According to historians, gold statues were issued during the reign of King Koson (Cotiso), Burebista's successor, in the first half of the first century BC. Only in the Orăștie Mountains area are the discoveries of gold coins attested, about which it is not known if they were used in trade. it must be considered a local show, indicating an alliance of King Coson with Brutus. Its issuance begins as such in the year 43 BC,
The over 30,000 year old skull from Cioclovina
In the Cioclovina Cave from Huendoara County, dug in the mountains by the waters of the Ponorici spring, traces of habitation from the first Iron Age were found, but also a human skull about 30,000 - 40,000 years old. The skull of homo sapiens sapiens was discovered around 1911 during the exploitation of guano, a fertilizer derived from bats. Also here was one of the greatest treasures discovered in the twentieth century in Romania. A treasure trove of ornaments over 3,000 years old, containing over 6,000 objects of bronze, amber, glass, faience was found by the speleologist Traian Orghidan, who researched the cave in the 1970s. The deposit belongs to the group called Cincu Suseni and dates from Hallstatt. More than 1,000 amber beads were collected, about 500 faience beads, about 1. 500 beads of blue glass paste and two specific deer antler psalms, according to archaeologists. "It is not excluded that all these objects may have been used to decorate a parade harness", said the authors of the volume "Encyclopedia of archeology and ancient history of Romania" (Editura Enciclopedică, Bucharest, 1994).
Dacian medical kits
The Dacian healers practiced medicine, in an empirical form, but were capable of complex interventions. In recent decades, objects have been discovered that, according to archaeologists, attest to the practice of complex medical operations by the Dacians. At Sarmizegetusa Regia was discovered in the 1960s a medical kit used by Dacian healers, which contained a scalpel with bronze shields, tweezers, a tablet of volcanic silicate tuff, which was placed on wounds and ulcers as an anticoagulant and healer. In the settlement of Piatra Roşie, a bronze scalpellum was discovered, used for interventions at the level of the cranial box. Archaeologist Ion Horaţiu Crişan discovered a kit with surgical instruments in the settlement of Poiana. Inside, bronze tweezers, a fine-bladed scalpel and medical probes were discovered. "In the settlement of Poiana, a skeleton whose skull was trepanated was also discovered. The trepanation was successful and the patient survived long after the operation. It is very probable that the Geto-Dacian healers will perform other surgeries besides the trepanations ", wrote Ion Horaţiu Crişan, after the discovery in the work" The spirituality of the Geto-Dacians ".
The tablets from Tărtăria
The three clay tablets discovered in 1961 at the Tartar site date back over 5,000 years and have been considered by some archaeologists to be the oldest writing artefacts in Europe. The tablets from Tărtăria represented a rudimentary form of writing, according to the archaeologist Nicolae Vlassa, the one who led the archaeological researches from Tărtăria. He claimed that the tablets were older than the similarly inscribed ones found in Crete, and were considered the earliest evidence of writing in Europe, dating to between 2000 and 1800 BC. Observing similarities between the tablets found at Tartarus and the writings on the Sumerian tablets from Uruk and Djemdet Nasr, the latter dating from the end of the 4th millennium and the beginning of the 3rd millennium BC,
The Dacian children's cemetery
Excavations carried out by specialists in the early 2000s in the garden of Corvin Castle and on Sânpetru Hill near the medieval settlement led to the discovery of a Dacian cemetery, with 30 deposits containing the remains of over 50 dead, most of them children. According to archaeologists, the tombs date from about 2,100 years ago, and in some cases it was possible to establish the sex of those buried, by anthropological methods: the existence of typical female pieces, earrings or beads. The necropolis is of high importance, according to archaeologist Sorin Tincu, director of the Museum of History, Archeology and Ethnography in Hunedoara, because it shows both ways in which the Dacians buried their dead: the one that involved cremating corpses and burying them without being burned. . Also in the vicinity of the Covinilor Castle, the tombs of some Dacian warriors were discovered. In one of the tombs was an ash urn, buried next to the sica (Dacian dagger) and the spear of the deceased. Historians claim that the area of the old Dacian fortress at the foot of which the Corvin Castle was built had a strategic role.
adevarul.ro
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
