Istoria – un tărâm cu multe necunoscute! Două surori de legendă: Zamfira şi Velica Norocea
Istoria – un tărâm cu multe necunoscute! Două surori de legendă: Zamfira şi Velica Norocea
Pe teritoriul orașului Mioveni putem încă vizita Biserica fostei Sfinte Mânăstiri Vieroși având hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. A fost o mânăstire mare, bogată, puternic fortificată, cu ziduri groase de peste doi metri și înaltă de aproape zece. În biserică se găsește un mormânt gravat cu un cavaler ce aleargă cu mantia fluturând și buzdugan în mână. Este mormântul vel clucerului Albu Golescu, ctitorul acestei Sfinte Mânăstiri alături de fratele său vel vornicul Ivașcu Golescu. Acest Albu Golescu s-a sacrificat în Bătălia de la Jijia din 1574 cu Ion Vodă cel Viteaz (cel Cumplit), pentru a salva viața domnului său, atunci când ceilalți boieri l-au părăsit pe câmpul de luptă. Diferența de atitudine a Goleștilor comparativ cu ceilalți boieri se datorează legăturilor de rudenie între familia domnitoare și Golești. Vel clucerul Albu Golescu era căsătorit cu Irina (înmormântată alături de soțul ei), fiica lui Miloș, fratele Domnului Țării Românești, Alexandru al II-lea Mircea. Ei mai aveau un frate ce va ajunge Domn al Moldovei după uciderea lui Ion Vodă și va fi cunoscut în istorie ca Petru Șchiopul. Pe lângă Irina, Miloș avea și un fiu ce păstra numele Vlad al remarcabilor săi strămoși. Căci acești trei frați (Alexandru, Miloș și Petru) erau nepoții lui Mihnea cel Rău și deci strănepoții lui Vlad Țepeș, cunoscuți în istorie ca ramura ,,Mihneștilor” a familiei Drăculeștilor. Cealaltă ramură a familiei Drăculeștilor, provenind din Vlad Călugărul, era reprezentată în principal de urmașii lui Mircea Ciobanul și ai celebrei Doamne Chiajna (fiica lui Petru Rareș). Una din fiicele acelui cuplu domnesc, domnița Stana, se căsătorise cu bogatul și influentul boier Ivan Norocea, personalitate excepțională ce va sluji celor trei Curți ale Principatelor Române. Baza domeniului acestui boier era în zona Piteștiului, fiind renumite viile sale și mai ales produsul lor. Ivan Norocea se pare că a avut patru copii, doi băieți (Vlad și Pătrașcu) și două fete (Zamfira și Velica). Refugiat la curtea transilvană după alungarea ,,Mirceștilor” din Țara Românească, devenit stăpânul unui domeniu nobiliar cumpărat de la un nobil maghiar, Ivan Norocea o căsătorește pe Zamfira cu puternicul nobil de origine sârbă, Petru Racz de Galgo. Din acest cuplu, peste opt generații o vom regăsi pe Claudine Rhedey von Kis-Rhéde, una dintre cele mai frumoase femei ale timpului ei și pe care o regăsim în genealogia Reginei Elisabetha a II-a de Windsor a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (stră-străbunica reginei). Putem deci observa cu ușurință că Prințul Charles nu este urmașul direct al marelui Vlad Țepeș Drăculea (așa cum afirmă) ci al fratelui vitreg al acestuia – Vlad Călugărul. Revenind la Ivan Norocea, aflăm că, la sugestia Patriarhului Constantinopolelui – Ieremia II Tranos, acceptă să o căsătorească pe cea de-a doua fiică, Velica, cu Vlad, fiul lui Miloș, urmărindu-se prin aceasta împăcarea celor două ramuri ale Drăculeștilor. Nunta care a avut loc în 10/20 iunie 1587 a rămas consemnată ca fiind cea mai mare nuntă din istoria noastră medievală, la ea participând doi domni, Petru Șchiopul al Moldovei și Mihnea al II-lea al Țării Românești, reprezentantul sultanului – Mustafa Lungul, delegații ale Republicii Polone și Principelui Transilvaniei și peste 3000 de boieri. Însuși Patriarhul Ieremia îi logodise în iarnă pe cei doi tineri când a străbătut Moldova în drumul său spre Moscova. Această nuntă pusă la cale de Petru Șchiopul ascundea un plan tainic și anume Unirea pe cale pașnică a Țării Românești şi Moldovei prin dubla numire a acestui Vlad în scaunele ambelor țări. Prima etapă a acestui plan se realizează în 20 iulie 1589 când Vlad este numit Domn al Țării Românești.
Din nefericire, peste numai două săptămâni acesta murea în Constantinopol, se pare otrăvit, astfel că în loc de Unirea Principatelor la 1589 vom fi nevoiți să așteptăm până în 1859. Retrasă la curtea Moldovei cu tatăl său, Velica își va crește acolo fetița rezultată din căsătoria cu Vlad, până la trecerea în Transilvania, undeva în jurul anului 1594. Ivan Norocea va deveni vel vornic al marelui nostru voievod Mihai Viteazul, iar în viile sale de la Pitești se va naște iubirea dintre Mihai și Velica. Căsătorită forțat de Sigismund Bathory cu Fabio Genga, favoritul său, va aștepta cu răbdare momentul în care iubitul său va ajunge prin forța braţului și iscusință diplomatică principe al Transilvaniei. Odată cu intrarea lui Mihai în Alba Iulia minunata blondă valahă va intra în atenția curților apusene prin poziția ei de iubită și principal sfetnic al lui Mihai. Se spune că vorbea, pe lângă română și maghiară, latina, greaca, slavona, italiana, cânta la teorbă și era cunoscătoare a literaturii clasice greco-romane.
Dragostea lor cunoscută de întreaga Europă se va sfârși brusc pe câmpul de lângă Turda, unde un mercenar talentat dar lipsit de scrupule, Giorgio Basta (un albanez italienizat) îl asasinează pe marele nostru Domn. Odată cu acest tragic moment i se pierde urma în istorie și acestei extraordinare fiice a Argeșului, Gospodja Velica. Cele două surori, una ca strămoaşă a Casei Regale de Windsor şi cealaltă ca principal sfetnic şi iubită a Principelui Unirii, au intrat în legendele poporului nostru.
Ştefan Dumitrache
